In general, conceptual de sine face referire la un sistem complex de idei, foarte bine organizat si dinamic, pe care fiecare persoana il are despre ea insasi. Imaginea de sine este alcatuita din doua parti: un element descriptiv (autocaracterizare) si un element evaluativ si pozitiv (stima de sine).
S-a constat ca la persoanele cu autism aspectul descriptiv al imaginii de sine este mai putin afectat decat aspectul evaluativ. Acestea retin de obicei, detaliat si corect, fapte autobiografice (varsta, sex, unde locuiesc), insa mult mai dificil pentru ele este sa se reflecte in aceste autocaracterizari si sa le evalueze. Dupa cum sustin Jordan si Powell : „Le lipseste un sens al sinelui”. Ei sunt capabili sa descrie cine sunt, dar le este mult mai dificil sa descrie ce inseamna sa fii acea persoana. Metaforic vorbind, putem spune ca persoanele cu autism pot fi mai mult spectatori decat actori ai propriei vieti, sau cum spune Wendy Lawson (care sufera de autism) : „A trai in spatele geamului”.
Desi probabil asa s-ar crede, copiii si adolescentii cu autism nu au o imagine saraca despre ei insisi. Acestia pot vorbi despre lucrurile pe care le detin, despre preferintele lor materiale sau fizice, sau chiar despre lucruri pe care isi doresc sa le faca. Pentru ei, dificultatile apar atunci cand trebuie sa-si exprime gandurile, sentimentele, valorile sau preferintele si aversiunile sociale. Acest lucru este de inteles, daca ne gandim la problemele acestora de socializare sau la dificultatea de a empatiza cu ceilalti. Dupa parerea cercetatorilor, aproximativ 10{0c1c61d1dd359c33126e818027e4b7dd91e9cdf4764a82d285d0fc9f3a5e0fd4} dintre ei au o imagine mai clara despre ce gandesc ceilalti despre ei, in timp ce aproximativ jumatate dintre ei nu au nicio idee despre modul in care ceilalti ii percep.
Cercetarile realizate pana acum pe tema acestui subiect au aratat faptul ca multe persoane ce sufera de autis pot vorbi despre trecutul lor, insa foarte putini se pot raporta la viitor. La intrebarea „Cum te vezi in viitor?” cei mai multi au exprimat foarte bine stilurile de gandire autiste – textual si concret – dand raspunsuri de genul: „Voi ramane la fel.”, „Vocea mi se va schimba” sau „Nu ma voi schimba pentru ca numele meu va ramane acelasi”.
Cu toate acestea, nu putem spune neaparat ca imaginea de sine a persoanelor cu autism este mai limitata decat a oamenilor obisnuiti, ci mai degraba ca acesta difera calitativ, fiind mai putin ancorata din punct de vedere social si intr-un sine subiectiv. Intelegerea imaginii de sine este legata in mare masura de nivelul intelectual.
Revenind la cele doua dimensiuni ale personalitatii (imaginea de sine si stima de sine) si luand in considerare legatura stransa dintre cele doua, putem sustine concluziile unei serii de cercetari: copiii cu un nivel intelectual mai ridicat si cu bune competente sociale (din perspectiva parintilor) prezentau o stima de sine mai scazuta. Acest lucru se datoreaza unei mai mari constientizari a difentelor care ii separa de ceilalti, cat si a deficientelor lor.
Psiholog Alexandra Deleanu