“Tulburarile de invare sunt diagnosticate cand performanta individului la testele standardizate administrate individual referitoare la citit, calcul aritmetic sau expresie grafica este substantial sub ceea ce este expectat la etatea, scolarizarea si nivelul de inteligenta al insului “ (DSM, 2003)
Astfel, tulburarile de invatare pot fi impartite in: dislexie (tulburarea de citit), discalculie (tuburarea de calcul), disgrafia (tulburarea expresiei grafice) si tulburarea de invatare fara alta specificatie.
Studiile si datele statistice la nivel mondial arata ca 7-10{0c1c61d1dd359c33126e818027e4b7dd91e9cdf4764a82d285d0fc9f3a5e0fd4} din numarul total de copii prezinta tulburari de invatare iar procentul cazurilor grave este de 3-5{0c1c61d1dd359c33126e818027e4b7dd91e9cdf4764a82d285d0fc9f3a5e0fd4}.
Dislexia
Dislexia este o tulburare de citire caracterizata de un deficit in recunoasterea si intelegerea textelor scrise, tiparite sau de mana. Citirea in acest caz este lenta, greoaie, cu poticniri si chiar blocaje. Cuvantul “dislexie” provine din limba greaca si are semnificatia de “dificultate in ceea ce priveste cuvintele”. Cel mai adesea, dificultatea se refera la capacitatea de invatare, citire si redactare a unui text, si implica neputinta individului afectat de a intelege anumite cuvinte, de a se orienta in spatiu sau de a face calculi matematice.
Exista o serie de simptome ce pot fi considerate ca predispozitie spre dislexie. Acestea debuteaza in perioada prescolara si deseori iau forma unor dificultati de orientare in spatiu, de vorbire, de atentie, legate de memoria si perceptia copilului. Numarul de simptome regasite poate varia, de la caz la caz. Identificarea unora dintre aceste simpotome nu este insa suficienta pentru a se considera ca un copil va fi dislexic. Se recomanda in astfel de situatii o evaluare de specialitate de catre un psiholog si un logoped.
In lista de mai jos se regasesc cateva posibile simptome ale afectiunii dislexice., Ele sunt grupate in functie de anumite arii de dezvoltare psihica.
In planul vorbirii, urmatoarele simptome pot fi considerate semnale de alarma in aparitia dislexiei:
- Copilul a inceput sa vorbasca mai tarziu (dupa 18 luni), vocabularul s-a dezvoltat intr-un ritm lent, pronunta cu greutate cuvinte lungi sau necunoscute
- Prezinta dificultati in gasirea cuvintelor sau isi aminteste cu dificultate cuvinte uzuale
- Nu reuseste sa vorbeasca pe o anume tema coerent
- Intampina dificultati in invatarea cuvintelor noi iar cuvintele nou invatate nu se integreaza in vocabularul activ.
- Percepe incorect ordinea sunetelor intr-un cuvant.
- Din punct de vedere gramatical vorbeste incorrect.
- Nu are simtul ritmului.
In planul perceptiei vizuale, urmatoarele simptome ar trebui sa ingrijoreze::
- Adesea prezinta o dezvoltare insuficienta a abilitatilor vizio-spatiale
- Isi ia in mod frecvent pantofii/ incaltamintea invers
- Nu poate realiza o constructie din cuburi
- Nu reuseste sa copieze figuri
- Intampina dificultati in observarea, recunoasterea persoanelor cunoscute in multime, pe strada.
- Confunda formele asemanatoare.
Vis a vis de dezvoltarea motricitatii, urmatoarele semnale ar trebui luate in considerare ca posibile simptome pentru aparitia dislexiei:
- Copilul a inceput sa mearga mai tarziu sau intampina dificultati in coordonarea miscarilor.
- Simtul echilibrului este slab sincronizat.
- Este hiperactiv.
In planul orientarii spatiale si al schemei corporale se pot observa urmatoarele aspecte:
- Copilul confunda sau nu cunoaste denumirea partilor corpului.
- Lateralitatea: poate fi anormala sau inversata.
Identificarea aspectelor si simptomelor mai sus mentionate de catre parinti sau orice alte persoane care petrec timp cu copiii are o importanta majora in stabilirea unui diagnostic corect. Verificarea si validarea acestora impreuna cu persoanele semnificative din viata copilului si cu specialistii (psihiatru, psiholog clinician, logoped) aduce un plus de sanse pentru o ameliorare rapida.
Este important de mentionat faptul ca dislexia nu trebuie confundata cu retardul mental. Pacientii cu dislexie nu au un nivel mai scazut de inteligenta si nu invata mai greu alte lucruri in afara de citit. De fapt, majoritatea dislexicilor au o inteligenta peste medie. Totusi, incapacitatea de a citi repede sau fluent poate face multe arii de studiu greu de urmat.
Este foarte relevant modul in care adultii se raporteaza si integreaza comportamentele copilului care prezinta semne de dislexie. De aceea pentru un diagnostic real si diferentiat cea mai la indemana metoda este o buna comunicare cu copilul. Prin normalizare, ascultare activa si empatie, comunicarea cu persoanele dislexice este mult usurata, la fel integrarea lor, precum si terapia asociata.
Psiholog
Corina Ioana Visan
Surse bibliografice:
- Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, Bucuresti 2003
- Manual de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului, vol. 1 , Ed. Medicala
- http://dislexic.ro/despre-dislexie/identificarea-tulburarilor-de-invatare/semnele-predispozitiei-spre-dislexie/#semne2